Archive for the ‘Locale’ Category

Costesti – locul din Romania unde duhurile dau cu pietre

Thursday, February 2nd, 2017

Mulți dintre noi nu cred în paranormal, fie că nu am pățit nimic ciudat, fie pentru că din punctul nostru de vedere totul are o explicație științifică. Însă, sunt alții care au avut parte de evenimente ieșite din comun, care le-au marcat viața.

O astfelt de întâmplare paranormală a avut loc și în România, în localitatea Costeşti din judeţul Argeş, fapt care a iscat multe controverse între cei care sunt pasionați de paranormal. Cazul în sine a fost observat și filmat de numeroși martori oculari, ceea ce-i da un plus de credibilitate.

Se pare că totul a început în noaptea zilei de 20 martie 1997, când asupra casei unei familii din localitate s-a abătut din senin o ploaie de pietre de diferite dimensiuni, în urma căreia atât proprietarii, cât şi vecinii lor s-au ales cu o spaimă de moarte, dar şi cu acoperişurile distruse şi ferestrele sparte.

Ploaia de pietre a continuat a doua zi, tot la lăsarea serii. Până în noaptea de 24 martie, întâmplarea stranie s-a repetat consecutiv în fiecare seară, poliţiştii locali rezumându-se la a observa ciudatul fenomen alături de tot satul.

Pe 29 august 1997, tirurile cu pietre au reînceput mai violent decât în primăvară. Culmea manifestărilor bizare din Costeşti s-a înregistrat pe 4 septembrie 1997, când obiectele de mobilier au început să se mişte prin casă dintr-o camera în alta, mutate parcă de nişte mâini invizibile.

Iubitorii de paranormal s-au grăbit să aducă tot soiul de explicaţii mai mult sau mai puţin fanteziste, conform cărora atacul s-ar fi datorat unor fiinţe din alte lumi sau unor furtuni magnetice.

Au existat şi voci conform cărora incidentele stranii ar fi fost, de fapt, mâna unei localnice, Achilina Marciuc, o femeie care pe parcursul întregii sale vieţi s-a certat cu familia a cărei casă a fost lovită de pietre.

Se spune chiar că, în timpul acceselor sale de furie, bătrâna arunca cu pietre în casa vecinilor săi.

Achilina Marciuc a murit singură pe 11 august 1987, iar împătimiţii de paranormal s-au grăbit să afirme că spiritul neadormit al bătrânei i-a urât atât de mult pe membrii familiei cu care se învecina, încât a dat cu pietre în casa lor atât în lumea aceasta, cât şi de pe lumea cealaltă.

Nici până astăzi nu se cunoaște ce a declanșat această bătaie cu pietre, însă oamenii locului, care au văzut întâmplarea, povestesc și acum cu spaimă despre acel eveniment.

De-a lungul timpului, în satul Costești au avul loc evenimente, care l-au făcut cunoscut în toată țara. De exemplu, o întâmplare tragică s-a petrecut în aprilie, 1930 – localnicii spunând despre această zi că este cea mai neagră din istoria localității.

În Vinerea Mare de dinainte de Paști, în micuța biserică din lemn din satul Costești, preotul și mulțimea de enoriași se pregăteau pentru slujba de Denie. Însă, în jurul orei 18.00 a izbucnit un incendiu care a mistuit 118 de oameni, mulți fiind copii. Adică aproape toți copiii satului au pierit în incendiul care a cuprins în câteva minute bisericuța din lemn.

Eforturile părinților, care încercau să forțeze ușa dinspre exterior se izbeau de presiunea disperată a celor din biserică și practic ușa nu putea fi urnită din loc. Nici n-a fost. Flăcările s-au întins cu o repeziciune de neînchipuit, iar fumul gros a dus la asfixierea celor 118 persoane, din care 116 credincioși, plus preotul și târcovnicul său.

Opinia specialișitilor era că victimele n-au ars cu adevărat de vii, ci au murit asfixiate, după care au fost carbonizate. În două ore, pe locul bisericii nu rămăsese decât restul unui imens rug fumegând.

0

Poveşti neştiute despre Piteştiul de altădată! Birjarii din Piteşti erau beţivi, recalcitranţi şi ţepari

Monday, March 28th, 2016

În anii ’30, trăsurile şi automobilele circulau laolaltă pe străzile Piteştiului. Birjarii erau însă cei mai indisciplinaţi „conducători” din trafic, fiind deseori prinşi beţi „la volan”, îmbrăcaţi jerpelit şi nerespectuoşi cu clienţii, plângerile la adresa lor curgând cu nemiluita. În dosarele Poliţiei Piteşti din anii 1930-1940, păstrate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, se găsesc multe înscrisuri referitoare la circulaţia trăsurilor pe drumurile publice, regulile de organizare, dar şi sancţiunile pe care le primeau „căpraşii” contravenienţi la Legea Circulaţiei.

Cele mai multe notificări se referă însă la comportamentul birjarilor din Piteşti, care circulau tot timpul beţi la „volan”, nu respectau regulile de staţionare, erau recalcitranţi cu forţele de ordine şi aveau un comportament neadecvat faţă de clienţi. Dincolo de tot acest comportament inadecvat, birjarii piteşteni erau şi nişte ţepari renumiţi: nu de puţine ori aceştia luau banii în avans şi apoi „uitau” să-şi mai onoreze comenzile. Fiindcă nu existau prea multe modalităţi de pedeapsă, cei mai mulţi birjari se alegeau cu suspendarea pe câteva zile a carnetului, timp în care respectivii nu mai aveau voie să urce pe capra trăsurii.

Şeful „Gărei” Piteşti i se plângea primarului de „focarul de murdărie” făcut de trăsuri

Domnului Poliţai spre ştiinţă…D-lui Primar al Oraşului Piteşti
Cu onoare vă rugăm a da dispoziţiuni ca trăsurile de piaţă care aşteaptă la gară sosirea trenurilor să staţioneze împrejurul rondului iar la sosirea trenurilor să se permită accesul în mod treptat, după nevoile şi cerinţele ce vor fi. Vă rugăm acest lucru, întrucât s’a făcut un focar de murdărie în faţa intrării principale în gară, care exală un miros atât de puternic, că face imposibil ca funcţionarii să lucreze în birourile gării şi călătorii să staţioneze în sălile de aşteptare. Noi am primit dispoziţiuni să se menţină curăţenia şi pe acest teren, care de fapt revine primăriei. Vă rugăm a ne comunica şi nouă dispoziţiunile pe care le-aţi luat.
Piteşti, Şeful Gărei Aurel Vişinat.

Beat la ….„capră”

D-lui Şef al detaşamentului Gări – Vă facem cunoscut că birjarul Rădescu Nicolae zis Făcăleţ, care până în present a fost căpraş pe trăsura 42 a fost suspendat trei zile cu începere de astăzi, 11 ianuarie 1933, pentru că a fost găsit beat pe capra trăsurii şi vă rugăm a se lua măsuri ca numitul în acest timp să nu mai conducă vreo trăsură. Şeful Poliţiei Circulaţie

Birjarii au făcut scandal la sosirea prefectului cu trenul de la Bucureşti

Domnule şef. Avem onoare a raporta că dela 26 la 27 iunie a. c., la acest Comisariat a fost linişte. Reclamaţiuni nu s’au primit. Tot odată înaintăm şi nota gardianului public Răduţu Petea care face serviciul la circulaţie, prin care arată că căpraşii dupe trăsurile no 36, 11,41 şi 9, nu menţine ordinea şi vă rugăm să bine voiţi a dispune suspendarea deoarece acest caz s’a petrecut tocmai la trenul cu care a sosit Dl Prefect dela Bucureşti. Eri la ora 24.00 a sosit dela Bucureşti Dl Prefect al Jud. Argeş şi Dl Primar al oraşului.

Birjarii -„taximetrişti” îşi păcăleau clienţii

Domnule comisar. Subsemnatul Neculai Munteanu profesor în oraşul Dorohoi… am onoarea a vă aduce la cunoştinţă următoarele: În seara de 3 mai a.c. am angajat trăsura cu no 38 pentru ca a doua zi de dimineaţă să vină la ora 7 în str. Trivale no 7 pentru a pleca la gară urmând a călătorii spre Bucureşti cu trenul de 7 şi 45. Acest birjar pentru a fi angajat mi-a pretins şi luat suma de douăzeci lei. Am aşteptat până la ora 7 şi 35 dimineaţa şi nu a venit. Când am angajat trăsura şi am achitat suma de 20 de lei birjarului am fost însoţit de domnul Căpitan magistrat Bădulescu Ghe. din Bucureşti.
Rog a dispune să se ia măsuri severe contra acestui birjar şi tot odată să mi se comunice rezultatul. Primiţi vă rog stima ce vă păstrez.

Un ziarist îi cerea chestorului judeţului să se implice în debandada creată de birjarii din Piteşti

Cea mai aprigă critică la adresa birjarilor piteşteni, beţivi, recalcitranţi şi prost crescuţi a făcut-o, într-o scrisoare adresată chestorului de poliţie, Mihail Lungeanu, scriitor şi ziarist, care era şi inspector oficial al Ministerului de Interne, scrisoare datată 9 ianuarie 1933.

Domnule Chestor,
Vă adresez această cerere timbrată spre a vă înlesni prilejul să luaţi o măsură care să onoreze oraşul Piteşti. Ca scriitor şi ziarist, şi adesea şi în calităţi oficiale ca inspector general în Ministerul de Interne şi Instrucţiunii publice, am călătorit şi călătoresc foarte mult şi des în toată ţara. Cu adâncă părere de rău trebuie să mărturisesc că nici un oraş, nici chiar târgul Lipcani din Basarabia, nu prezintă spectacolul de dezordine în ceea ce priveşte trăsurile ca oraşul Piteşti. Au fost, e drept, când şi când măsuri, dar acelea au fost trecătoare, şi numai cât timp au fost supravegheate de către un organ poliţienesc. Educaţie şi disciplină n’a fost nici odată. Iuţii birjari nu păstrează rândul, întrecându-se între ei şi înjurându-se. Apoi fac oferte publicului, care de care. Pe drum acostează pe toţi trecătorii să-i ducă cu preţ redus iar la destinaţie cer îndoit de cât taxa. Pe lângă că mai mulţi conducători, în deosebi cei de noapte, sunt ţigani, apoi unii sunt minori, şi cu rele purtări, gâlceroşi, obraznici. Nu numai că n’au uniforme, dar sunt şi jerpeliţi, îmbrăcaţi în toate chipurile. Trăsurile n’au toate tarife. Caii sunt mulţi neapţi, neputând să meargă în trap… şi f. mulţi neurcând dealurile.
În toate serile când vin am neplăceri, fiind nevoit să îi evit, strecurându-mă repede din gară, sau dând prin dos. Dacă vreau o trăsură se bat zece care să mă ia, strigându-se pe nume şi înjurându-se între ei. După ce plec încep neplăcerile. Mai nici o trăsură nu urcă cu uşurinţă dealul pe strada Vasile Lupu, la altele coborând birjarii să îi ia de hăţuri. Când ajung acasă şi plătesc, oricât aşi da, n’am auzit niciodată o mulţumire. Taxa obişnuită este de 60 de lei. De la acest preţ în jos fac scandal. Am început să le dau din ce în mai puţin, apropiindu-mă de taxă. Ultimul birjar de noapte cu no 42 a cârtit necuviincios când m-a dus la ora 10 şi un sfert şi i-am dat 30 de lei ca acum vreo două săptămâni. Eram cu soţia şi cu o valiză.
Astă seară, venind cu o fetiţă şi cu două colete mici, am voit să iau un birjar. Eşind la peron am asistat la întrecerea care să fie la rând. Vreo 3 trăsuri au trecut înaintea altora venind de la urmă. Au început certurile între ei şi înjurăturile. După ce a apărut un sergent care lipsea de la început, au început reclamaţiile între ei. Sergentul şi-a făcut datoria şi i-a notat. Voind să mă duc la cel dintâi aşezat la rând am fost strigat pe nume de cel de al doilea să mă duc la el. M’a indignat chemarea lui îndrăzneaţă şi certăreaţă şi i-am făcut observaţie că nu trebuie să strige publicul ci să aştepte liniştit să-i vie rândul şi al doilea nu trebuie să strige pe nume.
La această observaţie a intervenit cel d’al treilea în rând, un tânăr foarte necuviincios, care luându-i apărarea, zicea el în numele breslei, s ’a dedat la o discuţie pe ton ridicat şi cu expresiuni triviale. Birja avea no.48. A fost notată şi de sergent. Am plecat pe jos, în urmă rămânând aproape 10 trăsuri goale. Discuţia şi scandalul au continuat şi după ce am chemat pe domnul sergent Ionescu. Acel birjar cu no 48, la observaţia mea că nu trebuie să strige publicul şi îndeosebi pe nume, insista să i se explice de ce nu are voie să facă aceasta. Cu greu s-a domolit. Cred că n’ar strica să li se facă o şcoală din când în când la poliţie, pe lângă măsurile mai severe şi moralizatoare la faţa locului.
Deocamdată sunt în drept să aştept o cercetare şi o lecţie pentru cei doi indicaţi, îndeosebi pentru cel cu no 48 spre a nu fi nevoit să semnalez cazul organelor superioare şi a relata faptele şi pe calea publicităţii. Cu stimă, Mihail Lungeanu, scriitor, consilier…

Ţiganii- cioclii şi minorii, birjari impostori

Nu doar clienţii aveau de reproşat ceva birjarilor, ci şi aceştia se reclamau la Poliţie, pe motiv că unii dintre ei circulă fără permis, transportă morţii sau sunt hoţi de buzunare.

26 iunie 1930 -Domnule Poliţai,
Noi subsemnaţii căpraşi conductori de Birji pe piaţa oraşului Piteşti cei ce posedăm permise de conducere cu onoare venim înaintea D-voatră pentru a vă face cunoscut că cea mai mare parte din căpraşi pe trăsuri sunt diferiţi, jugravi, vopsitori, lustragii şi ţigani care sunt cioclii la morţi ba, chiar şi pungaşi de buzunare şi minori. Printre care toţi aceştia nu au nici un fel de permis de conducere pe trăsură. Pentru care noi cerem ca cei ce vor a fi conductori pe capră a fi legitimaţi prin permis de conducere la fel cum avem şi noi scoase de la Poliţia oraşului Piteşti. Cu onoare vă rugăm a lua măsuri şi a dispune ordine necesare pentru liberarea acestor permise de conducere.

Sursa: Universul Argesean

0

Cele mai furate carti din librariile pitestene

Wednesday, January 13th, 2016

Nu ne mai miră: se fură și cărți. Inclusiv din librăriile, puține câte mai sunt, din Pitești.


O cunoscută companie care are magazine și în Pitești a făcut chiar și un clasament al celor mai furate cărți din librăriile sale din „capitala” județului Argeș.
Astfel, în anul 2015 cele mai furate volume din librăriile respective au fost, în ordine, „50 de umbre ale lui Grey” (autor, E. L. James, carte în baza căreia anul trecut a fost realizat un film cu succes la public), „Cronica de Cotroceni” (scrisă de Adriana Săftoiu, fost consilier al fostului președinte Traian Băsescu), „Insurgent” (de Veronica Roth), „Fluturi” (de Irina Binder) şi „40 de zile” (de Chris Simion). De furat, dar mai puțin, s-a furat şi cartea „Pas cu pas”, carte scrisă de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Sursa: epitesti.ro

0

Misterele piramidei din Pitesti, construita in anii `80

Thursday, September 10th, 2015

Langa Pitesti exista o piramida care ascunde numeroase mistere povestite de localnici. Monumentul este copie a piramidei lui Keops si a fost construit cu aprobarea lui Ceausescu in anii ‘80.

Copia fidela a piramidei lui Keops din Egipt a fost construita integral din otel si sticla, dar geamurile nu au mai rezistat in totalitate trecerii vremii si intemperiilor. Scopul ei declarat a fost cercetarea efectelor unor forte bizare asupra cresterii plantelor si, in final, manipularea genetica a acestora, in vederea folosirii in industria alimentara. Ce s-a petrecut insa in interiorul ei, pana sa cada in paragina si uitare, a intrecut insa orice asteptare a cercetatorilor.

Piramida din Pitesti, asa cum este cunoscuta de localnici, apare privitorului din fuga masinii, pe autostrada A1. Nu se poate ajunge la ea decat de pe malul Argesului, pe langa statia de epurare. Localnicii se feresc sa stea prea mult in apropierea acesteia, datorita unor povesti auzite de la parinti despre fenomene incredibile, la limita cunoasterii si povesti incredibile petrecute acolo.

Apa purificata cu nufarul de Nil

La momentul constructiei, piramida avea un nume pompos, “Laboratorul National de Cercetare Fundamentala” iar oamenii vorbeau in soapta ca ar fi fost cladita de serviciile secrete sau de armata. Scopul initial al misterioasei piramide a fost, insa, mult mai practic: purificarea apei, pentru transformarea in apa potabila, folosind o metoda inedita.

Piramida a ajuns, din pacate, o ruina

Sefa proeictului de cercetare era dr. Marioara Godeanu, de la Institutul Central de Biologie, iar metoda folosita era filtrarea apelor reziduale, in interiorul piramidei, folosind nufarul de Nil ca filtru de sedimente. Pe langa apa purificata, din procedeu rezulta si un mal, biomasa, care era folosita in agricultura ca ingrasamant. Insa nu numai nufarul de Nil avea efecte miaculoase asupra apei, ci chiar piramida in sine, pentru ca apa murdara era urcata in varful acesteia, folosindu-se pompe, si curgea catre sol printr-un labirint de canale cu verdeata si nuferi, iar in bazinele de la baza ajungea limpede precum cristalul.

“Efectul de piramida”

Forma uriasului aparat de purificare nu era insa intamplatoare, ci se urmarea ca asupra apei sa se aplice si forte nebanuite. Era vorba de asa-zisul “efect de piramida”, observat de cercetatori atat in piramidele egiptene cat si in obiectele care au aceeasi forma. Un cercetator ceh brevetase chiar o metoda inedita de ascutire a lamelor de ras folosite, prin simpla pozitionare a acestora sub o piramida miniaturala. Mai mult, cercetatorii tulburarilor de somn observasera ca aplicarea unei piramide sub patul bolnavului transforma insomniile intr-un somn profund si linistit. Oamenii de stiinta au constatat, dupa studiul unor asemenea fenomene, ca exista modificari ale continuumului spatio-temporal sub influenta formei acestui obiect.

“Efectul de piramida” a fost observat de cercetatori atat in piramidele egiptene cat si in obiectele care au aceeasi forma.

Plante crescute peste noapte, oameni vindecati miraculos

Poate de aceea toate plantele care cresteau, sub lumina soarelui, in piramida de sticla evoluau in mod miraculos, cu o viteza mult mai mare decat intr-un mediu natural. Intre timp, cercetatorii migrau cu studiul catre zona farmaceutica. S-a studiat influentarea fenomenului de cristalizare din solutii suprasaturate, in sensul numarului de germeni si a marimii acestora, remarcindu-se diferente semnificative in functie de zona din piramida in care este plasat cristalizorul. S-a vazut cum creste viteza de polimerizare a unor rasini epoxidice.

Oamanii au facut chiar si masuratori radiestezice, observandu-se ca spatiul interior, desi aparaent identic, era structurat intr-un anume fel. Insa rezultele cercetarilor, zeci de fisete, si-au pierdut urma. Oamenii care lucrau la intretinerea instalatiilor sustin ca au fost evacuate, intr-o noapte, cu mai multe masini negre. O serie de legende s-au dezvoltat pe marginea fenomenelor neobisnuite petrecute in piramida, precum a unor paznici bolnavi care si-au petrecut tura de noapte dormind in piramida si s-au trezit sanatosi, sau a unor femei carora medicii nu le dadeau nici o sansa sa faca copii si care sub efectul constructiei de sticla au devenit mame.

Numarul de aur traseaza proportia

Dar care ar putea fi cauza acestor efecte miraculoase? Cercetatorii fenomenelor paranormale sustin ca vibratiile existente in mediu sunt accentuate in interiorul pirtamidei, care functioneaza ca o antena conectata la un amplificator. Vibratia piramidei interactioneaza cu componentele materiei, esentele de flori sunt amplificate, cristalele cresc, apa pierde gustul de clor.

In interiorul piramidei s-au facut numeroase experimente Microcampurile organismelor vii sint modificate de vibratia piramidei. O posibila explicatie ar putea rezulta din proportiile constructiei, respectiv raportul dintre latura patratului de baza si inaltime. In cazul piramidei din Pitesti, acesta este 1,618, numarul de aur, proportia care se gaseste, ca o marca a Divinitatii, in toata lumea vie.

0