August 24th, 2015

„În 1848 se întâmpla o tragedie în târgul nostru: un mare incendiu. În ziua de 18 august, miercuri seara, la orele 3 noaptea, a luat foc oraşul Piteşti şi a ars tot târgul, trei mahalale şi trei biserici: Sfântul Nicolae, Sfântul Gheorghe şi Mavrodolu. Focul a durat 4 ore şi a mistuit tot: case, prăvălii, mărfuri şi biserici…”. (Marele Dicţionar Geografic al României, vol. IV).

Bisericii Sfântul Gheorghe i-a ars acoperişul de şindrilă şi amvonul, clopotele căzând jos… Mărturie este Sinodicul, care descrie cum negustorii şi-au salvat o parte din mărfuri, introducându-le în biserică. Confirmarea focului şi a pagubelor suferite de biserică apar şi într-o jalbă dată Primăriei în 1864 de către preoţii: protopop Gheorghe Economul şi Sandu Duhovnicul. Deşi, în urma incendiului, Piteştiul este distrus în întregime, datorită importanţei sale economice şi comerciale de la acea vreme, oraşul este reconstruit din temelii în scurt timp.

Încă de la 1845, la Piteşti existau fabrici de pălării, de săpun, de obiecte de piele, de tutun, de preşuri şi de rogojini. Ulterior s-a impus ca un centru economic şi cultural al acestei zone, iar în secolul al XX-lea a devenit reşedinţa judeţului Argeş. „În anul 1848, din cauza unui incendiu devastator, oraşul a fost distrus aproape în întregime, aşa încât nu s-a păstrat nicio clădire din Evul Mediu. Însă datorită importanţei sale, Piteştiul a fost reconstruit în scurtă vreme”, afirmă şi fostul director al Muzeului Judeţean, Spiridon Cristocea.

 

„Plasa Piteşti are o comună urbană şi 31 de comune rurale, formate din 149 sate şi cătune, cu o populaţie de 28.000 de suflete, 6.673 case şi 72 de biserici”

Marele Dicţionar Geografic al României: Piteştiul secolului 19: Plasa Piteşti are o comună urbană şi 31 de comune rurale, formate din 149 sate şi cătune, cu o populaţie de 28.000 de suflete, 6.673 case şi 72 de biserici. Reşedinţa acestei plase este în Piteşti, capitala judeţului… Statul posedă în plasă patru proprietăţi, aducând un venit anual de 14.935 lei şi 987 pogoane pădure. Produce mai ales porumb bun, vin şi rachiu de prune. În timpul din urmă au început a se forma şi mici industrii în oraşul Piteşti… Oraş comercial servind de întrepozit producţiunilor judeţelor Muşcel, parte din Vâlcea şi Argeş. Piteştiul are o populaţie de 15.570 locuitori şi aici este reşedinţa tutulor autorităţilor administrative precum: Prefectura, Comitetul permanent, Tribunalul, Primăria, Creditul Agricol, Poşta, Telegraful. Piteşti posedă un liceu: Liceul I. C. Brătianu, clasic, înfiinţat ca gimnaziu la 1866, transformat, o şcoală de meserii, 3 şcoli primare de băeţi şi 3 de fete, mai multe institute, o şcoală izraelită, o şcoală la biserica catolică, una la biserica luterană şi una de fete mici… Mai are o biserică catolică, una luterană, una protestantă, una armenească şi o sinagogă, 4 cimitire, o grădină publică, un bulevard frumos plantat care duce de la gară în centrul oraşului, o fabrică de postav, una de producte chimice şi un spital de 40 de paturi.

Oraşul Piteşti are un budget de 475.107 lei, 63 bani (1895 – 1896)…

În acest oraş se ţin anual mai multe bâlciuri, din care cele mai principale sunt: la Sf. Gheorghe, la Înălţarea Domnului, la Dumineca tutulor Sfinţilor şi la Drăgaica (24 iulie).
Piteşti este cap de linie a mai multor şosele naţionale şi judeţene, precum şoseaua Piteşti – Bucureşti, şoseaua Piteşti – Câmpulung, şoseaua Piteşti – Curtea de Argeş – R. Vâlcea, şoseaua Piteşti – Slatina, şoseaua Piteşti – T. Măgurele şi şoseaua Piteşti – Giurgiu…”

„La culesul viilor, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu se deşertă Capitala de boeri cari, ca şi Domnul cu Curtea lui, veneau să-şi culeagă viile din podgoriile piteştene”

Istoric. „După cercetările până azi făcute, pe locul unde se aflî aşezat oraşul Piteşti, se ridică, în timpul dominaţiunei romane, oraşul Pirum. Legenda spune că Negru-Vodă ar fi descălecat Piteşti, ca şi Curtea de Argeş, Târgoviştea, Buzăul şi Câmpulungul. Sigur este că multe din hrisoavele lui Mircea sunt datate din oraşul Piteştilor, la sfârşitul secolului XIV. De la 1388 încoace, Domnii Ţărei – Româneşti au avut printre oraşele lor de reşedinţă şi Piteşti. De atunci, morile, viile şi drumul cel mare care trecea de la Bucureşti prin Piteşti la Câmpulung şi, de aci, prin pasul Branului, la Braşov, au dat o viaţă, o însemnătate politică şi o bogăţie comercială şi industrială, cari s-au continuat, crescând de la 1437 şi până în secolul trecut.

Radu – Vodă, Vlad – Vodă, fiul lui Vlad – Vodă, Mihnea – Vodă, Neagoe Basarab (Basarab – Vodă, fiul lui Basarab – Vodă), alţi domni din secolul XVI, precum şi din secolul XVII, Matei Basarab şi Brâncoveanu locuiesc adesea în Piteşti.

Oraşul îşi are încă din secolul XVI judeţul şi pîrgarii săi certificaţi de hrisoave domneşti şi de zapise particulare. Comerciul său cu Braşovul este de la 1503 mult mai activ de cât al altor oraşe din Ţara – Romînească. Piteşti aveau pârcălabi, pe cari hrisoavele secolului XVII ni-i arată stând de paza oraşului şi judecând pricinele locuitorilor. Multe familii boereşti, ai căror membri au jucat roluri însemnate în istoria Ţărei, şi-au avut originea din Piteşti. Negustori cu averi însemnate au locuit aici, mai cu seamă în secolul XVII. Viile din dealurile piteştene erau vestite în toată Ţara. De la 1507, din timpul lui Mihnea-Vodă se pomeneşte în hrisoave de viile domneşti din podgoriile Piteştilor (Ştefăneşti, Izvoreni, Văleni, Huma, coasta-câmpului, Târg-în-Deal). Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu au viile lor în podgoriile piteştene.

Călătorii secolului XVIII vorbesc de calitatea bună, de gustul uşor şi plăcut al vinului din viile Piteştilor. În poeziile populare se cântă încă următoarele versuri: „Cu ce-i bun să mi-o hrăneşti – Cu vin vechi de la Piteşti – Cu pâine de la Ploieşti – Cu haine din Bucureşti”.

La culesul viilor, în timnpul domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu se deşertă capitala de boeri cari, ca şi Domnul cu Curtea lui, veneau să-şi culeagă viile din podgoriile piteştene. Goleştii, Leurdenii, Grădiştenii, Floreştii, Bălăcenii, Creţuleştii, Izvoranii şi alţi boeri erau toţi proprietari de vii în dealurile Piteştilor. Tot astfel, de danie sau prin cumpărătoare, aveau vii mari sau numai răzoare în podgoriile piteştene, mănăstirile Vieroşului, Trivalea, Câmpulungul, Radu Vodă din Bucureşti şi câte alte mănăstiri. La poalele viilor, hrisoavele şi zapisele ne certifică încă de la 1600 întinse ogrăzi de pruni, de unde comerciul cu ţuică la cârciumele din oraş şi de pe drumul mare dintre Bucureşti şi Piteşti.

Carol XII, regele Suediei, în trecerea lui de la Demolica la Stockholm, s-a oprit şi la Piteşti. Acesta e vizitatorul cel mai de seamă al oraşului în secolul XVIII

„Cupeţii”, adică negustorii piteşteni, erau şi industriali. Boiangeria era una din industriile cele mai reputate ale Piteştilor. Se cunoştea în toată ţara multele feluri de roşu care se făceau la Piteşti de boiangii, mulţumită unor anumite ape şi materii colorante ce aveau aceşti himişti primitivi. Tot astfel se vorbea cu laudă de cojocăria şi tăbăcăria piteşteană.

Pitiţi cum erau prin poziţiunea lor, Piteşti totuşi nu au scăpat de incursiunile duşmanilor Ţărei. Nu ştiim dacă turcii i-au lovit în secolul XVI, dar, la sfârşitul secolului XVII, Principele de Baden cu nemţii, când intră în ţară în 1689, cuprinse şi Piteşti, cari n-avură să se laude cu şederea nemţilor într-înşii.

Carol XII, regele Suediei, în trecerea lui de la Demolica la Stockholm, unde n-a ajuns, s-a oprit câtva la Piteşti. Acesta e vizitatorul cel mai de seamă al oraşului în secolul XVIII. De altminteri, între 1750 şi 1800, până să se deschidă şi trecătoarea pe la Predeal, drumul Bucureşti – Piteşti – Câmpulung – Bran era cel mai frecventat. Tot prin Piteşti treceau şi cei cari mergeau prin Râmnicul – Vâlcei şi Câineni la Sibiu în Transilvania. Mulţi călători din secolul XVIII laudă mulţimea bisericilor, curăţenia caselor, spiritul de voioasă ospitalitate al piteştenilor, precum şi comerciul şi industria acestui vechiu oraş al Ţărei Româneşti. Pe atunci şi până mai acum 50 de ani, Râmnicul – Vâlcei, Curtea de Argeş, Câmpulungul şi toate satele mari ale Argeşului, Oltului, Muşcelului şi Vâlcei erau tributare, cu comerciul şi industriile lor, oraşului Piteşti. De când cu drumurile de fer, aceste legături au dispărut. La anul 1848, August 18, mercuri seara, la 3 ore noaptea, a luat foc oraşul Piteşti şi a ars tot târgul, trei mahalale şi trei biserici, Sf. Nicolae, Sf. Dumitru şi Maica Precista (Mavrodolul). Focul a durat patru ore şi a mistuit tot, case, prăvălii, mărfuri şi biserici…”.

Sursa: universulargesean.ro

0
August 20th, 2015

În timp ce hard disk-urile cu platane rotative disponibile pentru consumatorii de rând oferă în prezent capacităţi de până la 10 TB, dispozitivele de stocare Solid State bazate pe chip-uri de memorie NAND Flash încă sunt trase în jos de preţuri prohibitive, care pot atinge şi chiar depăşi nivelul unui PC complet echipat. Desigur, avansul tehnologic continuă şi în acest domeniu, după cum arată şi demonstraţia oferită de Samsung cu noile cip-uri de memorie V-NAND.

Puţin mai gros decât un hard disk cu format 2.5˝, noul SSD oferit de Samsung la un preţ estimativ de 5000 dolari foloseşte cele mai avansate memorii NAND Flash din oferta companiei sud-coreene, cu densitate de 256 Gbit.

ssd16tb Samsung PM1633a

Dacă până acum, memoriile Flash foloseau un mod de organizare bidimensional în care fiecare pachet fizic adăpostea o singură pastilă de siliciu, trecerea la tehnologie 3D V-NAND a permis gruparea mai multor straturi de memorie Flash în spaţiul aceluiaşi pachet fizic, capacitatea de stocare crescând astfel direct proporţional cu numărul de straturi.

Momentan, prea costisitor pentru cumpărători de rând, noul SSD a fost demonstrat de Samsung într-o configuraţie cu 48 unităţi, instalate într-un sistem de tip server. Comparat unui SSD obişnuit pentru acasă, capabil să acomodeze aproximativ 90.000 operaţii I/O pe secundă, serverul demonstrat de Samsung atinge până la 2.000.000 operaţii I/O pe secundă, suficient pentru aproape orice scenariu de utilizare.

3d_nand

0
Posted in Uncategorized |
August 12th, 2015

Gândiţi-vă la cel mai confortabil şi mai relaxant loc de pe Pământ. Indiferent de ce v-a venit în minte, nici nu se poate compara cu Hydro Hammock, un nou produs creat cu ajutorul crowdfunding-ului.

Este vorba, de fapt, de o combinaţie între un hamac şi o cadă. Este disponibil în dimensiuni potrivite pentru una sau două persoane şi este fabricat dintr-un material sintetic extrem de rezistent care poate susţine până la 190 de litri de apă.

Banii pentru transformarea Hydro Hammock dintr-o idee trăznită într-un produs real sunt strânşi printr-o campanie de crowdfunding pe Kickstarter.

Îmi poţi comanda în avans un Hydro Hammock dacă donezi 260 de dolari, respectiv 390 de dolari, în funcţie de capacitatea pe care vrei să o aibă.

Dacă vrei să îţi comanzi unul care să se transforme într-un jacuzzi atunci trebuie să donezi încă 920 de dolari pentru sistemul portabil de încălzire a apei, pompă şi toate celelalte accesorii necesare.

 

0
Tags: | Posted in Uncategorized |
August 6th, 2015

Computerele au devenit o parte importantă din viaţa noastră. Ele sunt prezente în fiecare casă şi foarte mulţi le utilizează la serviciu. Dar, nu fiecare cunoaşte că, câteva combinaţii cu butoanele tastaturii pot accelera şi simplifica lucrul pe computer. Vă prezentăm câteva combinaţii pentru toate situaţiile din viaţă, care pot fi utilizate pentru Windows, MS Word, MS Excel, Firefox, Google Chrome, Gmail.

Sistemul de operare Windows:

Ctrl+C – copiere.
Ctrl+N – crearea unui nou document.
Ctrl+O– deschide.
Ctrl+S – salvează.
Ctrl+V – inserează.
Ctrl+W – închide fereastra.
Ctrl+X – taie.
Ctrl+Y – repetă acţiunea anulată.
Ctrl+Z – anulează ultima acţiune.
Ctrl+Home – reîntoarcere la începutul documentului.
Ctrl+End – revenire la sfârşitul documentului.
Windows+E – deschide browserul Windows (Explorer).
Windows+D – închide toate ferestrele, accesează desktopul sau restabileşte toate ferestrele.
Windows+U – deconectează computerul.

MS Word:

Ctrl+Space – şterge formatarea din spaţiul selectat. Schimbă formatul textului scris.
Ctrl+0 – schimbă intervalul între aliniate.
Ctrl+1 – plasează un interval obişnuit între rânduri.
Ctrl+2 – plasează un interval dublu între rânduri.
Ctrl+5 – plasează un interval de 1,5 între rânduri
Alt+Shift+D – inserează data actuală.
Alt+Shift+T – inserează ora actuală.

MS Excel:

F2 – deschide fereastra şi permite redactarea.
Ctrl+space – alege coloana.
Ctrl+Enter — inserarea în coloană a datelor.
Shift+space – alege rândul.
Ctrl+Home – mutarea la începutul documentului, celula A1 devine activă.
Ctrl+Page Up – mergi la pagina următoare.
Ctrl+Page Down – mergi la pagina anterioară.

Google Chrome:

F11 – deschide fereastra pe întreg monitorul, pentru a reveni la normal, reapeşi F11.
Alt+Home — deschide pagina HOME.
Backspace sau Alt+săgeata stângă – întoarcerea la pagină anterioară, conform istoriei.
Shift+Backspace sau Alt+săgeata dreaptă – deplasarea în pagina următoare conform istoriei.
Ctrl+Shift+Delete – deschide pagina „Şterge istoricul”.
Ctrl+Enter – adaugă www. înaintea scrii adresei şi .com după (prin urmare google devine www.google.com).
Ctrl+Shift+N – deschide o fereastră în modul incognito.
Ctrl+Tab sau Ctrl+Page Down – deschide un nou tab.
Ctrl+Shift+Tab sau Ctrl+Page Up – trecerea la tab-ul anterior
Ctrl+Shift+T – din nou, deschide pagina accesată anterior.
Ctrl++ (plus) – zoom +.
Ctrl+– (minus) — zoom – .
Ctrl+0 – redă paginii zoom-ul standard (100%).
Ctrl+D – salvează pagina în bookmarks.
Ctrl+F sau Ctrl+G – deschide fereastra de căutare.
Ctrl+H – deschide pagina cu istoric.
Ctrl+J – deschide pagina cu descărcări.
Ctrl+N – deschide o fereastră nouă.
Ctrl+P – permite imprimarea paginii deschise.
Ctrl+R sau F5 – face refresh paginii.
Ctrl+S – salvează pagina deschisă.
Ctrl+T – deschide un nou tab.

Mozila Firefox:

F5 – face refresh paginii.
Shift+space – derulează pagina în jos.
Alt-Home – deschide pagina HOME.
Ctrl+Shift+T – din nou deschide un tab.
Ctrl++ (plus) – zoom +.
Ctrl+- (minus) — zoom -.
Ctrl+D – salvează pagina ca marcaj.
Ctrl+F – deschide căsuţa de căutare a textului.
Ctrl+T – deschide o fereastră nouă.

Gmail:

Tab+Enter – expediază o scrisoare.
A – trimite un răspuns tuturor.
C – scrie o nouă scrisoare.
F – redirecţionează scrisoarea.
N – deschide următoarele scrisori din listă.
P – deschide scrisorile anterioare din listă.
R – scrie răspuns la scrisoare.
G+C – deschide agenda contactelor.
G+I – deschide mapa scrisorilor primite.
Ctrl+S – salvează scrisoarea ca ciornă.

Ţine minte aceste combinaţii, pentru a le utiliza cât mai frecvent. Atunci când te vei obişnui cu ele, atunci vei observa cât de uşor şi rapid lucrezi.

0